Category: Proiecte case

     Renovari case traditionale romanesti, este proiectul care te ajuta cum sa-ti consolidezi si reamenajezi o casa taraneasca pe care ai mostenit-o sau ai achizitionat-o, pentru a-ti petrece timpul liber in ea (zile libere, weekend-uri, concedii etc.).

Daca mostenesti sau vrei sa cumperi o casa veche romaneasca si s-o renovezi, este foarte bine sa-i pastrezi particularitatile arhitecturale specifice zonei geografice.

Imagini pentru case traditionale romanesti

Casa traditionala sau verniculara, este casa de locuit specifica locuitorilor unei tari. Arhitectura casei traditionale – planul, marimea si aspectul – au fost influentate de conditiile mediului natural, conditii fizico- geografice si de caracteristicile sistemului gospodaresc, conditionate istoric si social.

Camerele obisnuite ale casei taranesti, erau: tinda, care reprezenta si camera de trecere cu vatra libera sau cuptor de paine, folosita uneori ca bucatarie sau pentru locuit, camera de locuit, camara, camera curata, pivnita (beciul) si podul.

Pentru ca nu de mult teritoriul Romaniei, a fost acoperit de paduri cu copaci de esente variate, lemnul era materialul principal in construirea unei case traditionale.

 

 Tehnici de arhitectura populara pentru construirea casei traditionale romanesti

Erau utilizate, urmatoarele trei tehnici:

1. Tehnica construirii din  barne lungi, aranjate orizontal;
2. Tehnica construirii din nuiele impletite si lipite cu lut, asamblate intr-un sistem de “furci”, varate in pamant, numita tehnica paianta;
3. Aceasta tehnica de constructie traditionala, se gaseste in zonele de stepa si foloseste ca materie prima, lutul (argila), fie in sistemul ceamurului (argila framantata cu paie tocate si cu unele substante minerale), fie in cel al chirpicilor (amestec de lut, paie si baligar uscat la soare in forma de caramida). Aceasta tehnica populara, se practica in sudul Munteniei, in sudul Moldovei, in Dobrogea si in vestul Transilvaniei.

In functie de zona geografica, exista mai multe diferente ale stilului romanesc pentru casele traditionale, astfel:

Renovari case – Case traditionale muntenesti

In aceste case, exista tesaturi lungi din fire lungi si dese, intens colorate si cu modele geometrice. Covorul lung din lana, prins pe pereti cu cuisoare mici de jur imprejurul camerei, este elementul caracteristic al zonei.

Tot pe pereti mai pot fi expuse, elemente din costume populare si batiste brodate. Mobilierul este simplu si functional, alcatuit din paturi, mese, scaune si lazi de zestre, impodobit cu multa dibacie cu motive etnografice crestate.

Renovari case – Case traditionale oltenesti

In interiorul acestor case, gasesti masuta mica din lemn, rotunda, cu trei sau patru picioare, cu influente orientale.

Toate vasele inclusiv strachinile decorate cu motive colorate in culori variate, dar si tigaile din arama, sunt specifice bucatariei oltenesti.

Decoratiunile distincte cu desene (alesaturi), peretii imbracati frumos cu tesaturi taranesti groase din lana, impaslite la piua (velinte), stergarele cu motive geometrice, perdelele din borangic care impodobesc geamurile si piesele de mobilier gravate sau sculptate, dau un farmec aparte acestor case;

Renovari case – Case traditionale moldovenesti

-Aceste case, au interioare simple, estetice si confortabile, datorita lavitelor late (paturi din scanduri fixate pe tarusi), asezate de-a lungul peretilor si acoperite cu tesaturi, covoare si stergare.

Casele traditionale maramuresene

Din nordul tarii, au un spatiu frumos si imbietor cu scopul de a usura activitatile casnice. Peretii sunt varuiti si sunt decorati cu strachini si stergare, iar deasupra patului se aseaza o grinda (barna), pe care se etaleaza diverse tesaturi multicolore, care amintesc despre dibacia femeilor care le-au tesut si cusut si despre zestrea fetei de maritat. Bancile lungi fara spatar (lavite), sunt asezate de-a lungul peretilor, iar in colt se afla masa cu doua scaune cu spatar inalt;

Renovari case – Case sasesti traditionale si case secuiesti traditionale

Sunt casele din zona Transilvaniei, caracterizate prin multe piese de mobilier: dulapuri, mese si bancute cu spatar, cuiere diferite in care sunt expuse vase din ceramica pictate cu motive florale multe, pictate in culori calde si lazi de zestre. Amenajarile interioare din aceste case, sunt eficiente si comode, iar tesaturile frumos ornate cu motive geometrice multicolore, creeaza o atmosfera calda si prietenoasa. La ferestre icoane si grinzi, sunt asezate stergare cu modele in contraste puternice de rosu si negru, detalii specifice acestor case.

Proiectele de case traditionale romanesti, nu mai sunt populare, dar sunt perfecte pentru iubitorii valorilor originale populare si vor sa pastreze o amprenta a vremurilor din trecut.

Renovari case – 4 tipuri de case traditionale romanesti:

1. Dreptunghiulara alcatuiata din doua camere, una mare si una mai mica inconjurata de-a lungul fatadei de prispa cu stalpi de lemn. Aceste case sunt specifice zonei de campie;

2. Patrata este o casa de suprafata mare cu patru odai, legate prin usi direct cu o camera lunga. Casa are doua verande (cerdacuri), unul in fata si altul in spate;

3. Casa cetate, tipica asezarilor rurale din zona de munte;

4. Casa cu foisor cu etaj, este cel mai evoluat tip de casa traditionala romaneasca. Este prevazuta cu funadatii de piatra si un acoperis mare, cerdac mare cu foisor, utilizat si ca locuinta de vara.

In Romania, arhitectura caselor traditionale, difera de la un judet la altul si in functie de zona geografica, avem trei tipuri de case:

1. Casa din zona de campie;

2. Casa din zona de dealuri;

3. Casa din zona de munte;

Renovari case – Casa de campie, caracteritici:

-Are un singur nivel, este uneori inalta si are o prispa in fata. Un alt element de plan, este si foisorul, cateodata sub forma unei simple platforme supaanaltate fate de nivelul prispei. Ornamentele realizate in sculptura sau crestatura produc un decor saracacios;

–Bordeiul, casa ingropata pe jumatate in pamant, este cea mai veche forma de locuinta, cunoscuta din vremuri preistorice, cunoscuta in majoritatea tarilor europene. In regiunea de campie, era o constructie obisnuita.

Este specific Olteniei de sud, de la sfarsitul secolului XIX-lea si inceputul secolului XX.

Era intalnit atat la taranimea instarita, cat si la conacele boieresti si la biserici. In sudul Olteniei, se construia din lemn de stejar si era mai scump decat o casa construita la suprafata solului.

Planul acestei case, se concentreaza in jurul unei incaperi centrale mari, avand intr-un colt vatra, asezata sub nivelul sulului, numita “la foc”. Prin “tinda” asezata in fata ” focului”, se intra in odaia “cu soba”, o odaie de locuit incalzita cu o soba oarba.

Tinda, aceasta camera de trecere, nu are usa, iar terenul este amenajat in panta usoara, care duce de la nivelul solului de afara la “groapa” incaperii cu vatra. S-a plecat de la acest plan elementar si s-a ajuns prin adaugari gradate la planul cu o incapere centrala cu vatra si cu doua odai laterale.

Renovari case – Casa construita la suprafata solului

-La inceputul secolului XX, s-a trecut la casa construita la suprafata solului, care are caracteristici diferite de la o zona la alta, amintind uneori de antichitate sau de influentele popoarelor cu care romanii au intrat in contact de-a lungul istoriei.

-Si materialele de constructii au fost imbunatatite: in locul lemnului de stejar se folosesc caramizile sau nuielile  impletite si lipite, iar acoperisul de paie si pamant, a fost inlocuit dupa 1900, cu tabla si tigla.

-Structura acoperisului este cea in patru ape.

-In partea de sud a tarii, pe intinderea campiei, arhitectura traditionala poate fi tratata ca o coeziune pentru judetele Dolj si Romanati, desi si aici exista deosebiri.

-Lemnul de stejar, a fost inlocuit in constructie cu caramida, chirpiciul sau nuielile impletite si lipite;

-Acoperisul de paie si pamant, a fost inlocuit cu tabla si tigla in patru ape;

-Incaperile sunt construite la nivelul solului;

-Se utilizeaza tot mai mult cimentul sub forma de beton, turnat pentru fundatii;

-Proiectul sau planul casei de campie, este compus din tinda centrala, o camera de trecere foarte mare, incluzand si vatra cu doua camere laterale si prispa in fata.

-Foisorul constituie un alt element de proiect;

-Apar multe decoratiuni din tencuiala in relief si in muluri de gips, fatadele fiind decorate cu coloane, avand capitelurile lucrate in forme ce amintesc de coloane grecesti sau romane (in arhitectura numit termen de ordine clasica);

-Zugravelile colorate de la exteriorul casei, completeaza lipsa decorului sculptat din zona de campie;

Renovari case – Casa din zona de deal, particularitati:

-In zona de deluri, a aparut un tip de casa inalta, datorita ocupatiei de baza a locuitorilor, pomicultura si viticultura, cu incaperi necesare ca spatii de depozitare a recoltei. Se remarca printr-o arhitectura a lemnului de mare valoare artistica, prin decoruri sculptate si crestate.

Cosoroaba,  stalpii sustinatori si lemnaria prispei partiale, sunt ciopliti cu motive geometrice. Coama acoperisului, este ornata cu “tepe” si “ciocarlani”uniform taiati.

Sudul se caracterizeaza prin realizari originale, provenite din insusirile mediului natural al zonei de dealuri, social-economic, istoric, din diversitatea materialelor si tehnicilor de constructie si decorare care au evoluat.

-Incepand cu secolul al XX-lea, caramida arsa a devenit materialul preponderent de constructie, in aceasta zona.

-Lemnul de stejar si de fag, constituie materialul principal de constructie, casele fiind construite din barne care se cercuiesc (se leaga si se aseaza in cerc), adica se bat in cuie nuiele subtiri, crapate in doua, cu rol de suport pentru tencuiala groasa de var ce acopera peretii.

-Acoperisul este cel din sindrila;

-Apar casele inalte de tip dezvoltat, care au la parter amenajate pivnite sau adaposturi pentru animale mici. Accesul la etaj,  se poate face intr-un foisor restrans, printr-o scara zidita sau libera la exterior, realizata din lespezi mari de piatra.

Renovari case – Casa din zona de munte, trasaturi tipice:

-La inceputul secolului XX, alaturi de lemnul de stejar, care a fost materialul principal in construirea caselor traditionale, sunt asociate, intr-un raport considerabil si piatra si caramida.

-Coloanele, arcadele si soclul inalt, sunt lucrate din piatra si caramida;

-Acoperisul din sindrila, este tot mai des inlocuit cu acoperisul din tabla si tigla;

-Traditia sculpturii din lemn, este continuata si imbunatatita. Pentru realizarea acestor decoruri, la casele traditionale, se folosesc tot mai des, rigla, compasul si rindeaua. Au aparut stalpi din lemn cu sculpturi impresionante.

-Ramele de lemn a ferestrelor, au fost decorate cu rozete sculptate, ce constituie elemente noi de ornat.

Renovari case – Ornamente prin traforare

-Este popularizat decorul prin traforare ( se decupeaza ornamente din lemn sau metal, cu un ferastrau special) si cel realizat prin colorarea lemnului sau a peretilor. Apare un gen nou de decorare prin traforare, ce creeaza un tip anumit de capitel (partea superioara si ornamentala a unei coloane) sau a unor forme care sa reproduca arcul polilobat (arc divizat de mai multi lobi) din trecut, intalnit pe toate fruntarele (grinda principala care margineste in partea de sus prispa si care sustine grinzile secundare ale casei).

-Casele traditionale din lemn, in care materialul era pastrat in urma operatiei de fatuire (netezit, lustruit prin cioplire sau frecare, pentru a capata un aspect frumos), se tencuiesc cu tencuieli si mortare pe baza de var, urmand sa capete aspectul arhitectural de zidarie.

Renovari case – Case traditionale din Transilvania

• Si in Transilvania, lemnul este principalul material din care sunt construite casele traditionale romanesti, laolalta cu piatra, folosita tot mai mult, nu numai ca temelie joasa pentru locuintele cu un nivel, ci si ca soclu mare care adaposteste beciul caselor inalte;
• Acum se foloseste alaturi de piatra si caramida, precum si sistemul de zidarie alternata.
• Acoperisul vechi din sindrila, este tot mai des inlocuit cu acoperisul de tigla si mai putin cu acoperisul din tabla;
• Foisorul este construit in centrul locuintei, pierzand rolul de spatiu semiadapostit si devine doar un acoperis al scarii de intrare;
• Tencuiala exterioara, este uneori colorata iar motivele de decor se grupeaza la cornise (partea superioara decorata a zidului unei case, pe care se sprijina acoperisul) si in jurul ferestrelor, dupa modelul caselor urbane;
• Apar acum, decoratiunile din traforaj care impodobesc frontoanele (element arhitectonic format dintr-o cornisa curba sau triunghiulara, situat deasupra intrarii unei case) foisoarelor in doua ape si streasina (prelungire a acoperisului peste marginea de sus a peretilor unei case, cu rolul de a o proteja de ploaie);

Renovari case traditionale romanesti – Cum consolidam si renovam casa din paianta sau chirpici, case din lut

Imagini cu case traditionale romanesti din paianta si din chirpici sau lut si consolidarea lor

Paianta este un sistem de constructie a peretilor unei case traditionale romanesti, care imbina echilibrat o structura portanta din lemn (schelet de lemn), avand golurile umplute cu diferite materiale: argila de constructie amestecata cu paie pe un suport din impletitura de nuiele.

Argila utilizata in acest tip de constructii, nu are rol de rezitenta in structura casei, ci doar rol de inchidere elastice si termoizolant, si se integreaza in categoria argililor “usoare”.

De remarcat faptul ca peretii casei, construiti din materiale ca pamant si lemn, izoleaza bine termic daca au o anumita grosime:

• 60 – 70 cm –  peretii din pamant;
• Minim 40 cm –  peretii din lemn;
• Peretii din piatra –  cel putin 1 m grosime;

Renovari case – Argila de constructie cu paie

Argila usoara cu paie, este un amestec de argila si paie, a carei densitate bruta este mai mica ca 1200kg/mc.

Sunt recomandate paiele de ovaz, de grau sau de secara. Paiele de orz subtiri si cu tulpini solide, care nu se strivesc, sunt preferate pentru tencuielile din argila, pentru ca sunt mai moi si izoleaza mai bine termic casa. Paiele nu trebuie sa fie mucegaite, trebuie sa fie uscate bine si nu trebuie sa depaseasca grosimea elementului de constructie.

Impletitura de nuiele de salcie (ori sipci de lemn tencuite cu lut, chirpici etc) cu grosimi de 1 pana la 2 cm, se “bulgareste” pe ambele parti si apoi se tencuieste.

In Romania, aceasta tehnica, se foloseste in zona de sud si in Moldova.

Renovari case –  Doua tipuri de amestecuri a argilei cu paie

-Umezirea paielor cu argila in stare lichida:

Se toarna argila in stare fluida peste paie si se amesteca bine tulpinele de paie pana ce sunt acoperite cu mixtura argiloasa, lucru usor de observat cu ochiul liber;

-Imersiunea paielor intr-o baie de argila fluida:

Se combina paiele cu gunoi de grajd intr-o baie de argila, in mod traditional, prin calcare cu picioarele.

Dupa tehnica populara veche, se recomanda ca amestecul sa fie lasat intre 6 pana la 24 de ore pentru ca paiele sa absoarba (sa traga) apa si sa se inmoaie. Paiele devin mai modelabile, iar argila mai cleioasa. Daca paiele au peretii tulpinilor subtiri, pot fi usor utilizate imediat dupa ce se umezesc.

Renovari case – Dezavantajele care pot aparea in procesul argilei combinate cu paie

–Mucegaiul poate aparea dupa cateva zile si sa formeze un miros neplacut, iar in unele cazuri sa apara alergii la oamenii care locuiesc in aceste case. Din acest motiv, se recomanada ca toate partile de constructie sa fie bine ventilate, iar inchiderile de argila cu paie sa fie cat mai repede uscate;

-Se poate intampla, ca un amestec cu densitatea prea mica utilizat in pereti cu grosimi mai mari de 25 cm, sa fie complet uscat pe dinafara, iar in interior sa fie umed si dupa cateva luni de la executare si sa putrezeasca paiele;

-Amestecul de argila cu paie, se contracta in momentul in care se usuca peretii si apar fisuri la marginile panourilor de umplutura. In aceste locuri, se pot forma punti termice, infiltratii de apa si chiar formare de condens.

Pentru impiedicarea aparitie acestor fisuri, se pot folosi in compozitie, diferite adaosuri minerale poroase.

-Problema mirosului si fisurile care pot aparea la uscare, pot fi evitate si controlate cu un minim de cunostinte acumulate prin practica si atentie la executie;

Renovari case – Umiditatea excesiva, cel mai mare inamic al materialeleor naturale de constructii

Pentru reusiata unei case traditionale romanesti, pentru a impiedica umezeala, trebuie sa cunosti caracteristicile materialelor naturale de constructii:

-Materialele de constructii naturale, care formeaza masa termica, deci au capacitatea de conductivitate termica sunt: pamantul, piatra, lemnul, nisipul si varul (absorb temperatura);

-Materialele de constructii naturale cu capacitatea de termoizolare, sunt: paile, stuful si lana de oaie;

-Cel mai rezistent material de constructii natural, este piatra care dupa sute de ani, daca se afla intr-o umiditate continua, erodeaza si ea. La polul opus sunt paiele, care in conditii de umezeala s-ar degrada foarte usor;

Renovari case – De unde vine umiditatea la casele din materiale naturale

Umiditatea excesiva, la care sunt expuse casele din materiale de constructii naturale, pot veni din trei directii:

1. Din pamant in sus spre pereti: din acest motiv se recomanada fundatie din piatra cu mortar pe baza de var, care l-a randul lui se petrifica si soclu inalt;

2. Din precipitatii: ploaie, zapada cu vant. Pentru aceasta situatie, solutia este: streasina acoperisului trebuie sa fie lata, casa sa fie prevazuta cu prispa, element arhitectonic traditional al casei romanesti, plus pomi plantati in directia din care vin ploile torentiale;

3. Umezeala excesiva produsa din condens, apare la casele construite din paianta sau chirpici, care nu au peretii suficient de grosi (60 – 70 cm). In aceasta situatie, caldura din casa, se va intalni cu frigul de afara si va face condens in perete. Umiditatea va ataca intai paiele din compozitia chirpicilor si apoi lemnul din structura de rezistenta a casei;

Cunoscand toate acestea, casa traditionala romaneasca ar trebuie construita astfel:

• Peretii exteriori, ar trebuie construiti din materiale care izoleaza termic, sa contina cat mai multe paie;
• Peretii interiori, ar trebui construiti din cat mai multi acumultori de caldura: lemn, pamant, piatra si tencuieli pe baza de var;
• Pentru ca piatra rezista cel mai mult timp la umezeala, este recomandata ca si fundatie;

Avand in vedere ca inconvenientele pe care le-ar putea produce umezeala excesiva, pot fi eliminate din constructie, trebuie sa aveti in vedere avantajele majore pe care vi le confera o casa din paianta sau din chirpici.

 Renovari case – Avantajele casei traditionale din paianta sau chirpici,  implinesc conditiile casei ecologice  

-Sunt constructii ecologice, pentru ca implica materiale naturale si reciclabile: craci uscate sau impletituri pe care se “bate”pamant amestecat cu paie si balegar, fie din caramizi de chirpici, care nu polueaza mediul si implicit nu afecteaza sanatatea;

-Casa din paianta si cea din chirpici, asigura o termoizolatie eficienta, daca au o grosime de cel putin 60 – 70 cm. Atat paianta cat si chirpiciul, sunt buni termoizolatori, primesc caldura cu greutate si o cedeaza lent. Din acest motiv se spune ca in casele de la tara, este cald iarna si racoare vara. Peretii exteriori ai casei, izoleaza termic cat se poate de bine, opresc pierderile de temperatura prin pereti, iar materialele din interiorul casei formeaza o masa termica;

-Tencuielile si mortarele pe baza de var, dau capacitatea peretilor de a “respira”, preiau ori cedeaza excesul de umiditate, si fac ca umezeala din casa sa migreze spre exterior, foarte important mai ales in perioada rece;

-Consum redus de energie, datorita avantajelor mai sus enumerate, si confera un mediu interior sanatos, benefic, o ambianta placuta si confortabila;

-Casele din paianta si cele din chirpici, pot fi reparate usor, cu costuri mici, si pot fi chiar consolidate, cu materiale moderne;

Renovari case – Problemele care se pot ivi in urma evaluarii

Atunci cand mostenesti sau cumperi o casa veche, poti descoperi, urmatoarele probleme, in urma evaluarii cu un specialist constructor:

1. Crapaturile mari

-Pot fi produse de alunecari de teren, fie ca sunt prea putini copaci sau pentru ca pamantul traieste, se misca si astfel produc “gauri” in structura casei;

-Si un trafic intens feroviar sau rutier in zona, pot produce “rupturi” in structura;

-Daca in pereti ajunge umezeala excesiva, poate sa mucegaiasca lemnul si, de asemenea, slabeste structura de rezistenta a casei;

Metode sau solutii de consolidare, pentru crapaturi mari:

-Intarirea fundatiei prin “subzidire”, daca problema vine de la sol, de jos. Multe case din paianta, sunt fara fundatie, fara soclu. Daca e din cauza umezelii excesive, trebuie indepartata structura afectata, inlocuita si te vei asigura ca nu aveti umezeala in pereti;

2. Pereti umezi

-Pentru casele construite din paianta sau chirpici, din  sudul tarii, din zona Baraganului, lipsa fundatiilor nu constituie o problema daca, casele au streasina suficient de lata pentru ca pamantul, este foarte uscat, acesta va absorbi toata ploaia care vine odata la o luna sau doua;

-Pentru casele construite in zona de deal, lipsa fundatiei, soclului poate fi o problema majora, deoarece peretii pot sa absoarba umezeala din sol;

Procedee sau solutii pentru peretii umezi a caselor din zona de deal: 

-Se poate incerca cu un simplu drenaj dar bine facut, care ar trebui sa rezolve problema. Daca ati mostenit sau achizitionat o casa din paianta sau chirpici, care are in peretii exteriori lut si nu are o grosime de minimum 50 – 60 cm, se recomanda un strat de izolare termica.

Exista materiale de termoizolare naturale, locale, ieftine, durabile si eficiente, ca: baloti de paie, stuf si lana de oaie. Pentru cei pretentiosi, exista si materiale de calitate necontestata, certificate la nivel european, cum sunt placile termoizolante din fibra de lemn, saltele de canepa, celuloza etc. Exclus OSB! Cleiul din OSB contine formaldehida si provoaca cancer.

3. Rozatoare:

Printr-un perete de 60 cm grosime rozatoarele nu simt mirosul de mancare din casa. In peretii caselor din baloti de paie intra pentru a se incalzi si pentru a manca boabele din baloti, in primul an. Solutii de prevenire exista desi nu cred ca este cazul. La majoritatea caselor din paianta, rozatoarele intra prin peretii umezi si moi, lesne de patruns pentru ei. Este cunoscut faptul ca sobolanii sunt atrasi de locuri umede de mucegai.

4. Tencuiala

-La casele traditionale din paianta sau chirpici, tencuiala are o durata scurta de “viata”. Desi cimentul este un material natural, nu este recomandat in tencuirea acestor case, pentru ca absoarbe si retine umiditatea prea mult. Din acest motiv, mai ales iarna, la inghet-dezghet cimentul cedeaza;

Rezolvarea:

Se aplica tencuiala de var pe peretii exteriori, si tencuiala de lut pe peretii interiori si chiar si pe tavan. Pentru a mari gradul de impermeabilitate se poate adauga in tencuiala de var, pentru exterior, praf de marmura sau ulei vegetal. Aceasta tehnica necesita ingrijire, adica o data pe an, se recomanda reamprospatarea peretilor. Daca doriti o tencuiala exterioara            rezistenta in timp, de 5-6 ori mai durabila, puteti apela la tencuieli decorative de exterior pe baza minerala, pentru a respira peretii;

5. Acoperisul

-Izoleaza bine termic podul casei, sau daca folosesti mansarda, intre capriori. Exista solutii, dar mai economic este sa termoizolezi podul decat intre capriori;

6. Geamurile

-Pentru a nu pierde prea multa caldura, in trecut se faceau geamuri mici. Acum avem geamurile termopan, geamuri termoizolante. O finisare adecvata, prin termoizolatii la glafuri, va impiedica aparitia mucegaiului;

-Pentru casa traditionala, specialistul in constructii de case naturale, recomanda geamuri termopan, cu tamplarie din lemn, in stil traditional, glafuri izolate bine termic, perdele groase pe interior si jaluzele pe exterior;

Renovari case – Ce pasi trebuie sa urmezi pentru a incepe lucrarile de consolidare?

Inainte de a incepe interventiile de consolidare pentru o casa traditionala romaneasca, din paianta spre exemplu, trebuie sa tii cont de urmatorii pasi:

-Mai intai faci o evaluare a casei, cu un specialist constructor, care se pricepe la structura de rezistenta a constructiei. In baza acestei evaluari se vor lua masurile care se impun, in functie de situatii. Spre exemplu, intr-o casa din paianta in care s-a locuit 25 de ani, se pot recomanda urmatoarele lucrari:

-In interiorul casei sa se construiasca pereti de rigips peste cei existenti, daca locuinta nu prezinta probleme de umezeala si igrasie. In aceasta situatie, se da jos lutul si se fac pereti de tip sandwich, cu vata de sticla si gipscarton. Rigipsul este un material de constructii sub forma unei placi rigide din gips turnat intre doua straturi de carton special, numit si gips-carton. Poate fi utilizat pentru pereti despartitori, placari si tavane. Pe piata se gasesc mai multe tipuri de placi de gips carton pe care le puteti achizitona in functie de necesitati.

Tipuri de placi de gips-carton

-Ce ofera rezistenta ignifuga (la foc);

-Care ofera rezistenta la umiditate (igrasie);

-Ce ofera izolare fonica (acustica);

-Gips-carton rezistent la impact (ciocnire);

-Placile pentru fatade, desi sunt asemanatoare cu gips-cartonul, sunt special concepute pentru exterior. gipsul este super aditivat impotriva umezelii iar impaslitura de fibra de sticla, inlocuieste cartonul.

-O sapa autonivelanta pentru podea, eventual armata, daca pe jos este doar pamant, aici pot intra si utilitatile;

-Rigipsul se recomanda si pentru tavan;

-Pentru exteriorul casei se recomanda un invelis cu plasa rabitz care se poate tencui fara probleme;

Renovari case – Alte solutii pentru consolidarea caselor din paianta

De obicei, casele din paianta sau chirpici, sunt construite pe fundatii sub ziduri, nu pe o fundatie continua. Daca aceste fundatii, au pe conturul exterior al casei, un brau de beton inalt de cel putin 30 cm, acesta va proteja peretii de infiltrari, patrunderea umezelii, asaltul diverselor insecte sau chiar al rozatoarelor. Este foarte important ca peretii interiori sa fie tencuiti corespunzator, dar mai ales la exterior, cu mortar de ciment. O vopsea protectoare la exterior va creste rezistenta la agresiunea factorilor de mediu (intemperii, temperaturi etc.). Daca exista in toate incaperile, podele din sapa de beton armat, peste acestea se pot aplica orice finisaje doriti: de la dusumeaua traditionala la parchetul laminat, linoleum, mocheta sau gresie.

In cazul in care casa din paianta pe care ati mostenit-o sau ati cumparat-o, se afla intr-o stare buna, merita sa o pastrati. Iata solutiile pentru consolidarea caselor din paianta:

Cerceteaza fundatia casei!

-Analizeaza existenta, tipul si calitatea fundatiei pe care este ridicata casa. Daca nu ofera siguranta, este de preferat solutia radicala, demolarea. O casa fara un fundament (temelie) solida este supusa unor riscuri greu de evaluat, mai ales cele produse de dezastrele naturale: cutremure, inundatii, alunecari de teren etc.. Daca aveti o echipa cu experienta care respecta proiectul tehnic, puteti incepe consolidarea casei cu subzidirea:

-Subzidirea fundatiilor sau peretilor, se refera la turnarea de beton sub fundatiile existente, sau sub pereti, cand fundatiile nu exista. Turnarea acestui beton are rolul de marire a spatiului de sustinere si sprijinire a casei;

-Daca fundatia nu este armata sau bine dimensionata, este necesara consolidarea fundatiei, care priveste sapatura exterioara fundatiei, armare, cofrare si turnarea betonului. Pe aceasta fundatie se vor rezema si sustine stalpii, iar pe stalpi centurile, constituind o structura de rezistenta dupa cerintele actuale. Pentru un aspect estetic, se recomanda ca stalpii si centurile sa fie semi incastrate in zidarie;

Ce trebuie sa faci pentru decopertari ?

-Pentru decopertari, in ideea de a acoperi casa cu alt material, tigle in loc de tabla spre exemplu, sau mansardari, trebuie sa consultati un specialist. Acesta trebuie sa constate, daca noile  modificari, din care rezulta o greutate suplimentara, va fi suportata de structura de rezistenta a casei.

-Pentru servicii profesionale, va recomand serviciile firmelor, cu adresele de siteuri: www.membranaepdm.ro, www.infiltratiizero.ro, www.ferestrelemnstratificat.ro, www.tubovent.ro

Doresti modificari in arhitectura casei?

Daca intentionati recompartimentarea sau etajarea casei, tot specialistii va vor da solutii. Se pot turna stalpi si grinzi din beton armat, care vor prelua orice sarcin suplimentara, fara a afecta structura de rezistenta existenta a casei. Acest tip de lucrari presupun costuri suplimentare, un proiect al arhitectului si calculele inginerului structurist.

Metoda pentru consolidarea peretilor casei

Atat peretii interiori cat si cei exteriori pot fi consolidati si conservati printr-o metoda simpla si putin costisitoare: se aplica pe ei plasa de Buzau, de sus pana jos, peste care se pune mortar, si se tencuieste. Peretii devin netezi, mai rezistenti la umezeala, si se poate aplica pe ei o vopsea lavabila;

Tavane din paianta ?

Daca exista tavane din paianta, puteti renunta la ele. Puteti instala un lambriu sau aplica tavane false din gips-carton. Pe grinzile din pod, puneti o dusumea de mansarda de 5 cm grosime. Intre dusumea si tavan, izoleaza cu vata minerala;

Pentru amenajarea interioara a casei traditionale renovate, va recomand sa va inspirati si din articolele: Amenajare living in 211 imagini si 14 stiluri artistice, Amenajare living minimalist in 25 poze de inspiratie, Amenajare bucatarie in 178 poze si 10 stiluri, Amenajare baie in 100 imagini si 9 stiluri artistice

 

 

Renovari case traditionale romanesti – Interventii, reabiltari si consolidari case traditionale din lemn

Imagini pentru case traditionale romanesti din lemn si renovarea lor

Acum mai bine de 25 de ani in urma, arhitectura vernaculara a Maramuresului, cunoscuta prin casele de lemn batranesti, arata ca un muzeu viu in inima Europei. In prezent casele vechi sunt demolate si vandute ca materie prima pentru mobila sau pentru parchet antichizat. In alte situatii aceste case sunt mutate in alte zone geografice, in tara sau in afara tarii. Casele batranesti ramase in loc, sunt din ce in ce mai putine si mai darapanate, si sunt folosite de batranii care nu-si pot schimba vechiul stil de viata, sau devin anexe gospodaresti folosite ca spatii de depozitare. Dintr-o perspectiva practica, casele de lemn sunt vazute ca fiind avantajoase din mai multe puncte de vedere.

Renovari case – Avantajele caselor din lemn

• Se construiesc repede, pentru ca nu trebuie sa asteptati sa se intareasca betonul;
• Pretul caselor din lemn este scazut, cu 20 – 30% mai mic, decat pretul caselor din caramida;
• Sunt foarte bine izolate termic, pentru ca lemnul este un izolator exceptional, astfel incat, verile sunt racoroase iar iernile calduroase intr-o locuinta din lemn. S-a remarcat faptul, ca performantele energetice ale caselor din lemn, le depasesc pe cele ale caselor din caramida;
• Lemnul este un material flexibil si transmite aceasta proprietate si asupra caselor. Din acest motiv, casele din lemn rezista mai bine la cutremur decat casele din caramida;
• Lemnul, fiind elestic, este usor de modelat. Este mult mai simplu si mai ieftin sa adaugi usi si ferestre unei case din lemn decat unei case din caramida. Spre deosebire de peretii din beton sau caramida, peretii din lemn nu trebuie sa fie foarte grosi. O grosime de 20 cm a zidurilor din lemn, este suficienta  pentru a proteja impotriva gerului pe timp de iarna, daca ii este administrat un tratament corespunzator.
• Pentru ca au peretii subtiri, si nu afecteaza structura de rezistenta, casele din lemn permit si o compartimentare usoara, obtinundu-se un spatiu de locuit mai mare, comparativ cu casele din caramida sau ciment;
• Necesita o fundatie simpla si nu necesita un calcul complex pentru fundatie, folosindu-se procentul minim de armatura pentru armare;
• Fundatia clasica a unei case din lemn, poate fi inlocuita cu piloni din beton, pe care se construieste locuinta;
• Casele din lemn sunt mai atragatoare, mai placute decat cele din zidarie, pentru ca lemnul este un material natural, mai sanatos, “mai cald”, “rezistent” si”ecologic”, si nu necesita finisaje si decoratiuni scumpe;

• Renovari case – Dezavantajele caselor construite din lemn

• La un interval de 5-6 ani necesita mentenanta, necesita verificari si reparatii si trebuie sa fie tratate impotriva insectelor, cari, termite, cu substante potrivite pentru a-l proteja. Din acest motiv, se recomanda folosirea lemnului tratat pentru confectionarea elementelor casei. Ridica costul casei, dar va fi un cost redus, fata de cel pe care ar trebui sa-l platiti, cand insectele isi fac aparitia. Tratarea lemnului impotriva insectelor se poate face si la montarea casei dar cea mai buna solutie este utilizarea lemnului tratat;
• Casa din lemn are durabilitate redusa. Are durata de viata mai mica decat a caselor din caramida, dar durabilitatea variaza si in functie de calitatea executiei. Din acest motiv exista case din lemn, vechi de 200-300 de ani care restaurate (refacute), sunt in continuare intr-o forma foarte buna, iar lemnul este sanatos.
• Are izolare fonica mica. Acesta constituie dezavantajul major al caselor din lemn. Orice miscare faceti, se va auzi in toata casa.
• Lemnul este sensibil la umiditate, avand abilitatea naturala de a absorbi apa, se poate contracta sau umfla, daca nu este tratat adecvat. Din acest motiv tevile de apa trebuie sa fie bine imbinate si sa contina cat mai putine imbinari. In cazul unor scurgeri mari de apa, lemnul trebuie lasat sa se usuce foarte bine, pentru a nu face mucegai.
• Tratamentele periodice impotriva tuturor intemperiilor, factorilor abiotici naturali (soare, foc, apa etc), fac casele din lemn mai greu de intretinut din acest punct de vedere.
• Casa din lemn are regimul de inaltime scazut, are cel mult doua etaje, pentru ca exista pericolul pierderii stabilitatii. Exista insa glulamul, grinzi lamelare, materiale cu care se pot face constructii din lemn putin mai inalte.

• Renovari case – Aprecierile negative, pentru casele vechi de lemn, din Maramures si reabilitarea lor

• Confort scazut, din diverse cauze:

• Spatiul mic de locuit: doar doua camere;
• Lipsa unei bai;
• Lipsa unei pardoseli adecvate;
• Cerinta generala de conditii moderne;

• Problemele legate de cheltuieli, sunt:

• Pretul mare al lemnului;
• Lipsa fortei de munca, a mesterilor, si pretul muncii lor;

• Exemplu de casa din lemn, veche din Maramures

• Casa are acoperisul in patru ape, cu panta mare de 60 grade, volumetrie specifica zonei;
• Acoperisul traditional din dranita (scandurele subtiri de brad, mai mari decat sindrila, cu care se acoperirea caselor taranesti), a fost inlocuit cu tabla plana faltuita;
• Peretii casei sunt executati din barne din lemn de stejar, (de 9-10 cm grosime si inaltime de 20-25 cm) imbinate la colturi si la intretaiere cu peretii interiori, in coada de randunica, sau chetoare ( crestatura facuta intr-o bucata de lemn, in care se imbina alta bucata);

• Decoratiuni specifice din Valea Cosaului

• Casa este prevazuta cu pridvor pe doua laturi si sopru la mijlocul laturii lungi, indicand intrarea in locuinta. Structura pridvorului are ornamente tipice de pe Valea Cosaului: contravantuiri (grinzi cu zabrele, avand rolul de a prelua fortele orizontale, marind rezistenta casei la presiunea vantului, la trepidatii etc.) discrete care formeaza impreuna cu grinda cate o acolada eleganta pentru fiecare travee (parte a unei bolti intre doi suporti) si decoratia stalpilor care semnifica pornirea acoladelor prin incrustatii simple crestate;
• Balustrada lipseste si este schimbata prin dublarea talpii casei;

• Acoperisul

• Grinda rasturnata pentru streasina este amplasata pe capetele grinzilor care ies in consola (element de constructie care iese cu unul dintre capete in afara punctului de reazem cu rolul de a suporta o sarcina pe latura orizontala superioara) cu 30 – 40 cm, si pe care se sprijina capriorii ( fiecare dintre barnele incrucisate care fac parte din scheletul acoperisului unei case) cu diametrul de 12-15 cm si cu lungimea pana la 6 m sarpantei ( scelet format din piese de lemn, de metal sau de beton armat care sustine invelitoarea unui acoperis si permite realizarea formei acestuia);
• Forma geometrica indeformabila a acoperisului, cu efecte maxime in rezistenta si volumul rezultat, reprezinta rodul muncii si experienta localnicilor care au imbunatatit sistemul constructiv al acoperisului, reducand la minim consumul de materiale;

• Beciul

• Pentru ca terenul are o panta usoara catre ulita, a permis zidirea unui beci in partea mai coborata. Beciul a fost realizat din zidarie uscata de piatra cu grosime de 60-90 cm, unde se observa insertii empirice de beton (interventii de consolidare) ce au permis favorizarea fenomenului de capilaritate implicit degradarea grinzilor la capete din planseul peste demisol;

• Dotarea casutei cu utilitati era caracteristica vremurilor din trecut:

• Apa era transportata manul, cu galetile, dintr-o fantana cu lanturi ce se afla in curte;
• Latrina, grupul sanitar uscat, era exterior casei, pozitionata langa sura;
•  Prepararea hranei si incalzirea se faceau pe o soba pe lemne, pozitionata pe prima camera, dinspre ulita, unde a fost candva vatra;
• Instalatia electrica era minimala, montata inestetic si fara respectarea normelor tipice constructiilor cu structura din lemn;

•  In urma reabilitarii, noile functiuni ale casei au acoperit necesitatile contemporane de locuire, astfel:

• Parterul contine:

• Camera de zi sau sufrageria, amenajata in camera dinspre strada, bucataria in camera dinspre gradina, accesul la mansarda, pe o scara balansata in tinda, si un grup sanitar doar cu vas WC si lavoar,sub rampa a doua a scarii;

• Mansarda

• Podul, avand volumul mare, a fost transformat intr-o mansarda, cu doua dormitoare si o baie, utilata cu vas WC, lavoar si o cabina de dus. Toate incaperile din mansarda, beneficiaza de lumina naturala, care patrunde prin ferestrele din planul acoperisului;
• Pentru a obtine un confort termic sporit, s-a recurs la termoizolarea spatiilor interioare, cu vata minerala, de 10 cm grosime, care nu s-a aplicat direct pe perete. S-a lasa un strat de 2 cm de aer,  pentru ca barnele din lemn sa “respire”;
• La interior, peretii au fost finisati cu lambriu din lemn. Se putea apela si la placi de gips carton in doua straturi;
• In mansarda, s-a recurs la termoizalarea termica cu vata minerala de inalta densitate ( pentru a nu pierde din inaltime si pentru a nu reduce din volumul incaperilor) deasupra capriorilor, peste un camp continuu de lambriu, asezat cu fata spre interiorul camerei si peste stratul de bariera contra vaporilor. Stratul termoizolant din vata minerala a fost fixat de capriori, impreuna cu sipcile montate in lungul lor, si o folie hidroizolanta. Montarea sindrilei (material de constructie format din scandurele de brad, subtiri si inguste, folosit la acoperitul caselor) a fost permisa, de al doilea strat de sipci transversale.
• Pentru finisajul peretilor interioari ale camerelor de la parter, s-a pastrat tehnica traditionala cu tencuieli din lut, pe o retea din sipci din lemn, si culorile intense, traditionale, verde si albastru;

• Planseul

• Planseul din lemn a fost dublat, pentru a permite montajul sistemului de incalzire fara a micsora inaltimea libera a camerelor de la parter. Toate elemenetele din lemn au fost curatate si tratate atat ignifug cat si impotriva cariilor, insectelor, si a mucegaiului si ciupercilor. Planseul peste parter a fost pastrat si consolidat, cu o structura noua alcatuita din grinzi transversale, care au fost montate deasupra planseului existent;
• Calculele statistice au aratat ca peretii existenti, pot prelua sarcinile suplimentare, fara a interveni cu masuri suplimentare de consolidare a lor;

• Sarpanta

• Sarpanta a fost refacuta complet, pentru a putea sustine toate straturile termo si hidroizolante;

• Incalzirea casei

• Pentru incalzirea casei, consolidate si modernizate, s-a recurs la o instalatie de incalzire cu corpuri statice, care functioneaza cu apa calda, produsa intr-un cazan pe combustibil solid, montat intr-o anexa gospodareasca;
• Bucataria si baile, au fost dotate cu instalatie sanitara, iar alimentarea cu apa s-a facut din fantana existenta. Apa calda, s-a pregatit cu ajutorul unui boiler electric, montat in bucatarie;
• Canalizarea menajera este in sistem cu acumulare, intr-un bazin vidanjabil etans, cu un volum de 15 mc, montat, ingropat;
• Instalatia electrica a fost refacuta integral.  Distributia catre toti receptorii a fost realizata prin cablu cu conductor din cupru unifilar, cu izolatie din PVC rezistent la foc, introdus in tuburi de protectie flexibile, fara degajari de halogenuri ( flor, clor, brom, iod) la ardere, si rezistente la foc;